Imi dati voie?

Vreau sa visez. Imi dati voie?Si daca nu imi dati, tot o voi face. "Haide, desprinde-te.Incet, uita...Incet, ridica-te...".Nu, stai; opreste-te aici! Nu imi vorbi pentru ca nu ne stim. Tu si eu, suntem diferiti. Traim in lumi diferite. Cu toate astea, uite, recunosc:ai si tu dreptate. Si eu si tu suntem oameni. Si visam...Ne permitem din cand in cand sa alunecam pe panta aceasta neinteleasa a contemplarii adancite, reusind astfel performanta evadarii din cotidian.Temporar, bineinteles.Dar o facem.
Acum e tarziu.Se intuneca. Afara, dar si inauntru...Vreau sa pasesc pe lunga carare ce imi sta in fata. Oare este timp? Mi-e frica si nu pot intelege de ce. "La urma urmei, e singura scapare", imi spun...Trebuie sa o fac. Vreau sa ma plimb... E atat de complicat procesul de inaintare? Doar stiu unde ma aflu. De ce imi vine greu sa "fac pasi"?Ar trebui sa pricep odata si odata ca e ceva care ma cheama...ma indeamna sa ajung acolo.

"Ce mai astepti?Nu te-ai saturat sa dai drumul lacrimilor? Inchide ochii pentru o clipa si vei vedea cum totul va capata sens". Sa ii inchid? Mi-e frica...Va trebui sa ii deschid din nou. Si atunci, cum va fi?Cum voi vedea lumea aceasta atat de rece?Nimic nu va mai fi la fel...Si totusi, aceasta este realitatea.Trebuie sa o accept. Si daca pot face ceva, sa fac! Dar nu stiu...nu reusesc sa ma desprind; poate ca nu e acesta momentul, nu e aceasta alegerea...

"Cum adica?Renunti?Nu se poate. Cine seamana cu lacrimi, cu bucurie va secera..."
E foarte frig afara...As vrea sa pot dezlega misterele ce ma tintuiesc aici, in lumea mea. As vrea sa pot sa ma plimb. Dar e tarziu...si din nou, e frig afara.Daca totusi o pornesc pe drum, stiu oare incotro sa merg? As vrea sa stiu..."Sunt atat de om! "imi spun. Si ce?E rau? Putini sunt. Oamenii se schimba...sunt atat de preocupati de ei insisi..Uita care este adevaratul lor statut.Cu totii suferim. Tuturor ne este greu sa acceptam realitatea atunci cand ne izbeste si n-o mai putem intelege. Te-am avertizat la inceput, ti-am spus clar: "suntem diferiti". Dar te rog, nu renunta...Nu renunta la idealurile tale, nu renunta la ceea ce esti tu in esenta ta umana.

Stiu prea bine ca vrei sa te plimbi acum. Si eu vreau. Dar e tarziu...Si e frig afara...Deci ai putina rabdare, esti om. Si esti limitat.Acum sunt aici si voi mai fi ceva vreme. Desi e greu si nu inteleg, as vrea sa ma desprind pentru o clipa. As vrea sa visez. Imi dai voie?